Prostia cu Măria îsi împart prietenia

O vorbă mare spune că “mama proştilor este întotdeauna gravidă”. Nu ştiu cum naiba face, că o face şi rămâne gravidă, cu nu se ştie cine, chiar înainte să-l nască pe precedentul nătâng. Mici şi mulţi, răi din cale-afară, îndesaţi precum sardinele obosite într-un uter mult prea mic pentru ei, dau din coate întinzându-și mușchii precum un câine hămesit pentru a ieşi cât mai repede la lumină. Vă imaginaţi un prost ţinut prizonier  în uterul mamei sale? Parcă nu este nerod destul avand  nevoie de spaţiu, să-şi expandeze prostia extremă, să-şi dezvolte şi să-şi întregească idioţeniile perfide, să arunce cu noroi – din mocirla porcească în care se scaldă zilnic – în toţi ceilalţi, fără să-i pese de consecinţele imediate sau potenţiale.

Citeste tot »

Criza este doar pentru naivi

“E criza!”, ţipa o vânzătoare dintr-un supermarket la mine. De parcă eu eram cel vinovat pentru că vânzările le-au scăzut dramatic în ultimii ani şi salariile în consecință. M-am uitat puţin chiorâşi la ea, în stilul porcesc abordat de preşedintele Băsescu, şi cu un zâmbet pe buze i-am şoptit: “Este criza doar pentru fraieri!”. Cred că s-a simţit lezată, puţin atacată şi nu în ultimul rând i-a fost zdruncinată întreaga demnitate de femeie din câmpul muncii. Până la urmă şi eu eram tot unul dintre “fraieri” pentru că nu am reuşit până în ziua de astăzi să fentez criza care s-a abătut peste mine încă de când m-am născut. Şi atunci de ce se mai simţea atât de inferioară acea vânzătoare, de parcă toţi oamenii s-au născut deştepţi şi doar ea proastă?

Încă de la facerea lumii proştii au muncit, iar deştepţii au stat, au privit şi au luat ceea ce li s-a cuvenit. De când lumea şi pământul, această regulă de aur a fost instaurată în minţile superficiale şi rigide ale oamenilor. Nu eu am inventat această lege nescrisă, eu încercam din răsputeri s-o fac cunoscută, pentru că se pare că era atât de mare nevoie.

Citeste tot »

Totul se fura in Romania

Smerit, pe o bancă de la marginea mahalalei, un roman ca oricare altul, cu o pungă de semințe în buzunarul drept şi cu o sticlă de plastic de bere în mâna stângă, contemplează la timpul demult apus, în aşteptarea unor prieteni foarte ocupaţi. El nu are curajul nebun să se aventureze în căutarea timpului pierdut pentru că trecutul glorios nu este decât o mare pată maronie pe obrazul unei naţiuni adormite care se foieşte extaziată precum puturosul porc în mocirla de noroi. Oricum nu l-ar găsi pentru că doar istoria poate să dezgroape morții obosiţi de povara unor vieţi nu tocmai rupte din rai.

Oare prietenii lui de ce întârziau atât? Cei mai ocupaţi oameni în ţara asta, transformată peste noapte într-un judeţ sărac al Uniunii Europene, nu îşi mai folosesc decât mâinile în procesul de acaparare. Cine mai are nevoie de creier când totul este la îndemâna oricui? Trebuie doar să pui mâna şi ca prin minune respectivul lucru devine ca şi al tău. Înainte hoţii desăvârşiţi situau să fugă, astăzi, evoluând şi ei, sfidează cu desăvârşire acest consum inutil de energie. Fugă a rămas sfântă pentru cei săraci şi cinstiţi, dacă încă mai există şi ei.

Citeste tot »

Ignor trecutul, imi este frica de viitor si traiesc prezentul

În această noapte târzie, când Luna pe jumătate galbenă bate uşor în geam,  gândurile triste şi deşarte mi-au alungat somnul și mi-am adus aminte  că una dintre cele mai mari slăbiciuni ale mele este memoria. Este atât de târziu încât mi se împleticesc degetele pe tastatura învechită, iar cuvintele parcă se ascund în spatele monitorului. Sunt şi ele obosite şi nu mai au chef să fie înşirate într-un alt articol cu o încărcătură emoţională deosebită. Făcând o mică paranteza, acum câteva zile mă întreba cineva din ce cauză îmi palce să scriu? Panseuri, scrise la ora 2 noaptea, când liniştea supremă a pus stăpânire pe întreg pământul, când animalele dorm liniştite, iar pomii şi iarba se pregătesc pentru o primăvară călduroasă, eu simt o nevoie acută, materializată cu câteva lacrimi în colţul ochiului stâng, să mă eliberez de povara amintirilor.

Citeste tot »

Documentul song

Ce s-a intamplat ?
A venit politia, cu cagule
La ora 5 dimineata
Au speriat,
Copii i-au dat in spaima
Cu, cu, cu….

Citeste tot »